Judecătorul Adrian Bordea a fost ales marţi vicepreşedinte al CSM, decizia fiind luată cu 16 voturi „pentru” şi o abţinere.
Adrian Bordea a fost singurul candidat pentru această funcţie.
Judecătorii Alina Ghica şi Cristi Danileţ, revocaţi marţi de plen, nu au mai participat la discuţiile şi votul pentru alegerea vicepreşedintelui CSM.
Anterior alegerii lui Bordea, Asociaţia Magistraţilor din România a cerut retragerea candidaturii lui la funcţia de vicepreşedinte.
Alegerea vicepreşedintelui CSM, programată iniţial pe 4 ianuarie, a fost amânată de mai multe ori.
Procedura a fost reluată după ce judecătorii Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi-au retras candidaturile pentru această funcţie, în contextul în care majoritatea instanţelor din ţară votaseră pentru revocarea lor din funcţia de membru al CSM.
În 5 februarie, Secţia de judecători a CSM a decis, în unanimitate, să susţină candidatura lui Bordea, reprezentant în Consiliu al ÎCCJ.
„S-a decis ca susţinerea acestei candidaturi să fie însoţită de o delimitare clară a atribuţiilor administrative în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acelaşi timp, s-a decis ca dezbaterea candidaturii în plenul CSM să aibă loc ulterior dezbaterii cererilor de revocare din calitatea de membri ai Consiliului a Alinei Ghica şi a lui Cristi Danileţ”, anunţa Secţia de judecători.
În proiectul său de candidatură, Bordea a susţinut că rolul CSM este şi acela de „a frâna manifestări excesive ale libertăţii de expresie, considerate uneori ca atribut al independenţei individuale”.
„Consiliul Superior al Magistraturii, în îndeplinirea rolului său constituţional, are obligaţia de a asigura independenţa justiţiei, de a consolida statutul magistratului şi de a eficientiza sistemul judiciar. Cu toate acestea, rolul Consiliului este şi acela de a frâna manifestări excesive ale libertăţii de expresie, considerate uneori ca atribut al independenţei individuale”, se arăta în proiectul lui Bordea, postat pe site-ul CSM.
El a realizat în proiect o radiografie a sistemului judiciar, identificând mai multe „puncte slabe”, determinate, în opinia sa, cu precădere de „reglementări neadecvate, lacunare sau chiar contradictorii”.
„Astfel, volumul de activitate în raport cu resursele umane este foarte mare, având în vedere obiectivele şi calitatea lucrărilor ce trebuie efectuate. Insuficienţa resurselor umane, a unor scheme necorelate cu volumul de activitate conduce implacabil la disfuncţionalităţi care se repercutează în eficienţa şi calitatea actului de justiţie. La aceasta se adaugă perioadele lungi în care posturile vacante nu sunt ocupate, din pricina unor proceduri greoaie încă neadecvate sau a reticenţei ocupării unora”, se susţinea în proiect.
Adrian Bordea menţiona totodată că spaţiul în care funcţionează majoritatea instanţelor este inadecvat: birouri supraîncărcate, arhive neîncăpătoare, circuitul fluxului uman greu de rezolvat, săli de şedinţă neîncăpătoare.
***
Adrian Bordea s-a născut la 10 mai 1955 la Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.
În 1974 a absolvit Liceul Teoretic ‘Constantin Carabella’ din Târgovişte. Între 1975 şi 1979 a studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Între 1984 şi 1985 s-a specializat în drept civil în cadrul aceleiaşi instituţii.
A fost lector la Universitatea ‘Valahia’ din Târgovişte din 1993 până în 1995. În anul 2000 a urmat cursuri de pregătire în domeniul dreptului comunitar la British Council.
A obţinut doctoratul în Drept comercial internaţional în 2001.
Din 2004 este membru al Academiei Central Europene de Ştiinţă, Litere şi Artă: Academia Rene Descartes din Sorbona.
În 2008 a urmat, la Bucureşti, cursuri de pregătire în dreptul Uniunii Europene.
A lucrat ca judecător la Judecătoria Târgovişte între 1980 şi 1993. Judecător la Tribunalul Dâmboviţa între 1993 şi 2001. Din 2001 este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Între 1994 şi 2001 a fost preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa. Din 2006 este membru în Colegiul de conducere al ÎCCJ, iar din 2008 este şi evaluator în cadrul acestei instituţii. La 16 septembrie 2010 a devenit preşedintele Secţiei comerciale a ÎCCJ.
Are peste 25 de articole şi lucrări publicate în Revista Română de Drept, Analele Universităţii Bucureşti, Palatul de Justiţie, Revista Economică, Revista Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură, alte publicaţii.
